
(Mai multe imagini)
Nu se află în prezent pe listele de risc, dar este posibil să lipsească date complete privind starea speciei. Cultivat în mod obișnuit, deși poate fi obținut din sălbăticie. Aprovizionați numai cu provizii cultivate sau din colecție sălbatică durabilă certificată.

Medicina tradițională românească are o istorie extrem de veche. Cunoașterea dacică a proprietăților curative ale plantelor medicinale a fost documentată de Herodot, Hipocrates, Galen și Dioscorides. Trebuie subliniat faptul că screeningul chimic modern a confirmat proprietățile terapeutice ale plantelor medicinale utilizate de daci. Mai interesant este faptul că dacii au folosit multe dintre aceste ierburi pentru diferite feluri de mâncare. Practic, pentru daci, mâncarea a fost medicament. Cercetări recente asupra unor plante medicinale românești au evidențiat importanța lor farmacognostică. Se știe că, în prezent, importanța și dinamica cercetării asupra plantelor medicinale din domeniul descoperirii medicamentelor continuă să crească la nivel mondial. Motivul principal este nu numai eficiența ridicată a metaboliților secundari în cazul bolilor grave (cancer, infecții virale, malarie etc.), ci și minimizarea efectelor secundare ale medicamentelor sintetice.
Iarba roșioară este o plantă foarte scundă, cu numeroase tulpinițe frunzoase și înghesuite, foarte ramificate, alcătuind un fel de pernițe compacte, întinse la suprafața solului, asemănătoare cu tufele de mușchi. Pe suprafața perniței sunt numeroase flori mici, de culoare roz aprins, înghesuite. Florile, de obicei, formează un covor care acoperă complet verdele frunzelor. Floarea are un caliciu scurt, roșiatic, în forma de clopot cu cinci petale întinse, știrbite și mai late spre vârf. Iarba roșioară înflorește în lunile iunie-august. Această plantă crește în pernițe ca o formă de adaptare împotriva vânturilor montane puternice și a uscăciunii. Rădăcină pivotantă pătrunde adânc în crăpătura stâncilor, având o rezistență mare împotriva acțiunii de smulgere a vântului. Rezistă la uscăciune deoarece această perniță constituie un rezervor de apă, care funcționează ca un burete. Planta fiind lipită de sol, folosește căldura radiată de acesta.
În România, iarba roșioară crește pe stâncile, grohotișurile, bolovănișurile, locurile stâncoase și ierboase din Munții Carpați.
Acestui canal special de comunicare ar trebui să i se acorde întotdeauna atenția cuvenită, inclusiv în ceea ce privește comerțul electronic, deoarece potențialul său este extraordinar.