Erbariu
(Mai multe imagini)
Sustenabilitate:
Nu se află în prezent pe listele de risc, dar este posibil să lipsească date complete privind starea speciei. Cultivat în mod obișnuit, deși poate fi obținut din sălbăticie. Aprovizionați numai cu provizii cultivate sau din colecție sălbatică durabilă certificată.
Nu se află în prezent pe listele de risc, dar este posibil să lipsească date complete privind starea speciei.
Utilizarea plantelor medicinale este intrinsecă practicii ayurvedice. Pentru fiecare plantă folosită în Ayurveda, există o înțelegere a acțiunilor și energiei plantei, cuprinzând temperatura, calitatea, vipaka (efectul post-digerare) și influența asupra doshas (constituții), dhatus (țesuturi) și srotas (canale). Pentru a afla despre virtuțile plantelor medicinale folosite în Ayurveda, cum ar fi brahmi (Bacopa monnieri), ashwagandha (Withania somnifera) și amla (Phyllanthus emblica), explorați monografiile noastre ayurvedice de mai jos.
Scurtă descriere:
Răspândire:
Indicații:
Shatavari este un tonic renumit pentru sistemul reproductiv feminin și conține precursori naturali ai hormonilor feminini care ajută la echilibrarea hormonilor, la creșterea fertilității, la promovarea concepției și la reducerea simptomelor menopauzei și menstruale. Shatavarin și Sarsapogenin sunt cei doi constituenți cheie ai Shatavari. Acţionează ca precursori ai hormonilor sexuali şi sunt responsabili pentru activitatea estrogenică a lui Shatavari, dar nu sunt fito-estrogeni. Shatavari conține glicozide steroidiene, cum ar fi diosgenina, care influențează un efect antiinflamator puternic, în special în sistemul reproductiv și digestiv. Această plantă este, de asemenea, clasificată ca adaptogen și conține o proporție de polizaharide care stimulează imunitatea, ceea ce o face deosebit de nutritivă și tonifiantă pentru un sistem imunitar slăbit, exacerbat de stres.
Shatavari
Asparagus racemosus
Liliaceae
❝ Shatavari este remediul preferat pentru femeile din India…
13-04-2025 | Cod: 0258
Alte denumiri cunoscute:
[RO]:
Asparagus,
Shatavari
[EN]:
Cum simțim planta după gust?:
Shatavari face parte din familia sparanghel și este originar din India tropicală și subtropicală, dar poate fi găsit în anumite părți ale Africii. Crește în sălbăticie și este, de asemenea, cultivată. Planta este o perenă spinoasă cu frunze striate și este un cățărător care poate crește până la 2 m înălțime cu ramificare extinsă. Frunzele sunt delicate și moi, dar au formă de ac. Rădăcinile sale sunt pline, suculente și tuberoase și pot ajunge la lungimi de 1 m. Florile Shatavari sunt albe, incredibil de mici, parfumate și abundente. Crește fericit în jungle umede, shatavari poate prospera și în condiții extrem de aride. Capacitatea sa de a capta și stoca umiditatea în soluri uscate este destul de uimitoare. Rădăcinile tuberoase sunt apreciate pentru proprietățile lor medicinale.
Dulce
În vremurile în care majoritatea oamenilor nu gustau niciodată zahărul, „dulceața” era asociată cu gustul alimentelor de bază: cel al legumelor gătite, al cerealelor și al cărnii. Cu alte cuvinte, dulce era calitatea hranei și remediile „tonice”. Descrierea unui remediu ca fiind dulce a dus, în general, la utilizarea acelui remediu în convalescență sau în recuperarea după boală. Interesant este că constituenții vegetali care se găsesc cel mai des în tonicele clasice, cum ar fi lemnul dulce, ginsengul, sunt steroizi vegetali, inclusiv saponinele, care au și un gust dulce.
Amar
Bitter-ul este un grup foarte complex de fitochimice care stimulează receptorii de amar din gură. Au fost unele dintre cele mai valoroase remedii din medicina antică.
Aceștia au fost experimentați ca stimulând apetitul și activând o gamă largă de funcții digestive cheie, inclusiv creșterea clearance-ului bilei din ficat (deoarece bila este un factor cheie în sănătatea intestinului, acest lucru se poate traduce prin îmbunătățirea funcțiilor intestinale și a microbiomului).
Multe dintre aceste reputații sunt susținute de noi cercetări privind rolul receptorilor de amărăciune în gură și în alte părți ale corpului.
Bitter-urile au fost, de asemenea, considerate ca „răcitoare”, reducând intensitatea unor febre și boli inflamatorii.
Răcoritor
Remediile tradiționale „reci” sau răcoritoare conțin adesea fitonutrienți amari, cum ar fi iridoide (gențiană), sesiquterpene (mușețel), antrachinone (rădăcină de rubarbă), mucilagii (marshmallow), unii alcaloizi și flavonoide.
Ele tind să influențeze sistemul digestiv, ficatul și rinichii. Ierburile răcoritoare fac exact asta; difuzează, drenează și curăță căldura din zonele de inflamație, roșeață și iritație.
Ierburile dulci, amare și astringente tind să fie răcoritoare.
