
(Mai multe imagini)
Nu se află în prezent pe listele de risc, dar este posibil să lipsească date complete privind starea speciei. Cultivat în mod obișnuit, deși poate fi obținut din sălbăticie. Aprovizionați numai cu provizii cultivate sau din colecție sălbatică durabilă certificată.

Materia medica chineză cuprinde un bogat compendiu de plante medicinale care sunt prescrise în medicina tradițională chineză, de obicei sub formă de ceaiuri, decocturi, pulberi și capsule. Ierburile sunt înțelese de către herboriștii tradiționali chinezi printr-un cadru filozofic adânc înrădăcinat, care formează baza înțelegerii fiziologiei și patologiei umane. Din perspectiva TCM, ierburile sunt înțelese prin gustul, temperatura și canalul intrat. Pentru a afla despre virtuțile medicinale și aplicațiile terapeutice ale ierburilor utilizate în MTC, cum ar fi bai shao (Paeonia lactiflora), dang gui (Angelica sinensis) și gan cao (Glycyrrhiza glabra), explorați biblioteca noastră de monografii tradiționale chinezești de plante de mai jos.
În pădurile din care este originară, planta care face kiwi (Actinidia chinesis) poate fi descrisă ca un arbust cu vițe lungi, viguroase și lemnoase, asemănătoare lianelor, cu aspect de arbust cățărător. Adesea un astfel de arbust acoperă o zonă de 3-4,5 m lățime, 5–7 m lungime și 2,7-3,6 m înălțime. De aceea, atunci când este cultivată, planta are nevoie absolută de un spalier. În câmp, planta se cultivă pe araci înalți de 1,7–2 m, legați între ei cu sârmă.
Fructul are o formă ovaloidă, de mărimea unui măr mijlociu (7–10 cm lungime și o greutate de circa 80-100 g), cu miezul verde, cărnos, acrișor. Coaja verde-maronie pufoasă (acoperită cu perișori aspri), este comestibilă. Pulpa fructului este cărnoasă, de culoare verde, cu vreo sută de semințe mici, negre, comestibile și viabile, dispuse circular către interiorul fructului. Kiwi este sursă importantă de vitamina C, dar și de vitamina A și vitamina E, de calciu, fier și de acid folic.
Istoria "europeană" a fructului a început în Valea Ghang Kiang, din Sud-Estul Chinei, de unde în anul 1847 un membru al Societății Regale de Horticultură din Marea Britanie a trimis primele semințe în afara granițelor țării de origine. În 1906 a fost plantată și în Noua Zeelandă unde a rodit prima dată în 1910. Aici fructul a fost "rebotezat" cu numele de astăzi, după numele păsării naționale, probabil datorită asemănării ca formă și culoare. Astăzi kiwi se cultivă în Noua Zeelandă, SUA, Italia, Japonia, Franța, Grecia, Spania, Australia și Chile.
Acestui canal special de comunicare ar trebui să i se acorde întotdeauna atenția cuvenită, inclusiv în ceea ce privește comerțul electronic, deoarece potențialul său este extraordinar.