
(Mai multe imagini)
Pe cale critică de dispariție în sălbăticie. Listat pe CITES sau pe Listele Roșii Naționale. Nu utilizați decât din surse cultivate sau din colecție sălbatică certificată, durabilă, vândută cu garanții și certificare corespunzătoare.

Medicina tradițională românească are o istorie extrem de veche. Cunoașterea dacică a proprietăților curative ale plantelor medicinale a fost documentată de Herodot, Hipocrates, Galen și Dioscorides. Trebuie subliniat faptul că screeningul chimic modern a confirmat proprietățile terapeutice ale plantelor medicinale utilizate de daci. Mai interesant este faptul că dacii au folosit multe dintre aceste ierburi pentru diferite feluri de mâncare. Practic, pentru daci, mâncarea a fost medicament. Cercetări recente asupra unor plante medicinale românești au evidențiat importanța lor farmacognostică. Se știe că, în prezent, importanța și dinamica cercetării asupra plantelor medicinale din domeniul descoperirii medicamentelor continuă să crească la nivel mondial. Motivul principal este nu numai eficiența ridicată a metaboliților secundari în cazul bolilor grave (cancer, infecții virale, malarie etc.), ci și minimizarea efectelor secundare ale medicamentelor sintetice.
Gentiana lutea - H - 40-140 cm. Plantă perenă robustă, are rizom gros de 2-2 cm, scurt, din care pornesc 3-5 rădăcini verticale, brune gălbui. Tulpina este fistuloasă, frunzele opuse, lat oval eliptice, cu 5-7 nervuri proeminente paralele. Flori cu pedicel lung, caliciu albicios și corolă galbenă, dispuse în cime la subțioara frunzelor. Fruct capsulă cu 2 valve. Înflorirea are loc VI-VIII. OCROTITĂ DE LEGE! Plantă medicinală. Se găsește în zona alpină, prin pajiști instalate pe soluri scheletice bogate în humus. În sudul și centrul Europei, Asia Mică. 'Ghințura galbenă este o plantă robustă. Tulpina poate avea și un metru înălțime.
Florile sunt mari și de culoare galbenă. Ele stau în buchete dese la subsuoara perechilor de frunze ca niște coșulețe aflate în partea superioară a tulpinii. Corola are tubul scurt și 5-6 diviziuni lungi. Ghințura galbenă înflorește în lunile iulie-august.
Frunzele verzi-albăstrui sunt mari, eliptice, late, așezate în perechi. Ele au 5-7 nervuri puternice.
Are condiții optime de cultivare la altitudinea de 400–800 m în județele Neamț, Prahova, Brașov, dar poate fi cultivată și în alte zone subcarpatice. Însămânțarea se face cu semănătoarea în pragul iernii.
Este o plantă medicinală: rădăcina sa lungă și foarte groasă este utilizată în farmacie, datorită proprietăților sale digestive și tonice. Ghințura galbenă recoltată în toamna anului III de viața este folosită ca plantă medicinală sau la producerea unui rachiu amar folosit ca aperitiv. Se recoltează cu plugul fără cormană, rădăcinile se decoltează cu secerea.
Ghințura galbenă se recomandă la gastrita hipoacidă, tulburările dispeptice. Stimulează intens secrețiile salivare și gastrice; este antihelmintică; colerectic-colagogă, antimalarică, antipiretică.
Acestui canal special de comunicare ar trebui să i se acorde întotdeauna atenția cuvenită, inclusiv în ceea ce privește comerțul electronic, deoarece potențialul său este extraordinar.