Plante medicinale
Crucea voinicului
Postat de: Dr.Farm. Anca Daniela Raiciu
07-07-2022
Blog-ul nostru
O colecție de articole
(Ordonate alfabetic dupa titlul articolului)
Hepatica transsilvanica este o floare de o deosebită gingășie și este o varietate întâlnită doar în România, în interiorul arcului Carpatic. Această specie endemică, declarată monument al naturii, face parte din familia Ranunculaceae și poartă denumirea de Crucea voinicului, Trei crai sau Popâlnicul.
Hepatica transsilvanica (Fam. Ranunculaceae)
Hepatica transsilvanica este o floare de o deosebită gingășie și este o varietate întâlnită doar în România, în interiorul arcului Carpatic. Această specie endemică, declarată monument al naturii, face parte din familia Ranunculaceae și poartă denumirea de Crucea voinicului, Trei crai sau Popâlnicul.
Asemenea florilor de colț, ”Crucea voinicului” este foarte rară și crește pe pantele montane greu accesibile, în păduri, tufişuri umbroase.
Genul Hepatica cuprinde un număr variabil de specii, până în 10 (una europeană, una euro-asiatică, două americane, celelalte euroasiatice), ce populează pădurile de foioase din emisfera nordică. Inițial, Linné a alocat plantele aferente genului Polyandria, pentru a le transfera ulterior genului Anemone. Philip Miller (1691-1771), botanist scoțian, a fost cel care creat genul Hepatica (de la forma specifică a frunzelor, dar și de la culoarea verde-violetă de pe dosul lor, amintind de caracterele ficatului). Conform clasificărilor actuale, bazate pe criterii filogenetice, speciile acestui gen ar trebui să formeze o secțiune a genului Anemone.
În țara noastră sunt prezente ambele specii europene, H. nobilis și H. transylvanica, fiind semnalată și existența unui hibrid al celor două.
Hepatica nobilis Schreb. (crucea-voinicului, popâlnic, popâlnic-iepuresc, trei-răi) amintește prin epitetul “nobilis” de presupusele proprietăți farmacologice ale plantei legate de forma și culoarea frunzelor; conform unui principiu antic (al “afinității formale”) plantele utile sănătății sunt “însemnate”. Deși, în realitate, conține mai multe substanțe toxice, unele producând iritații ale pielii, în medicina populară este utilizată ca antispasmodic, antinevralgic, diuretic, sedativ.
Este cunoscută și sub alte denumiri științifice, precum: Anemone acuta (Pursh) Vail. ex Britton, A. acutiloba (DC.) G.Lawson, A. angulosa auct., non Lam., A. hepatica L., A. praecox Salisb., A. triloba Stokes, H. acuta (Pursh) Britton, H. acutiloba DC., H. alba Mill., H. anemonoides Vest, H. asiatica Nakai, H. hepatica (L.) H.Karst., H. insularis Nakai, H. nobilis Mill., H. plena Mill., H. triloba Chaix.
Hepatica transsilvanica este o plantă erbacee, perenă, spontană, cu rizom
lung în pământ oblic sau orizontal, formând în fiecare an frunze şi flori,frunzele sunt peţiolate, păroase, florile sunt albastre cu diametrul de 2,5-4 cm,fructele sunt nucule pubescente.
Hepatica transsilvanica înflorește în luna aprilie-mai,proprietăţile plantei au fost puţin studiate, planta poate fi toxică datorită compuşilor săi.
Hepatica transsilvanica este o floare de o deosebită gingășie și este o varietate întâlnită doar în România, în interiorul arcului Carpatic. Această specie endemică, declarată monument al naturii, face parte din familia Ranunculaceae și poartă denumirea de Crucea voinicului, Trei crai sau Popâlnicul.
Asemenea florilor de colț, ”Crucea voinicului” este foarte rară și crește pe pantele montane greu accesibile, în păduri, tufişuri umbroase.
Genul Hepatica cuprinde un număr variabil de specii, până în 10 (una europeană, una euro-asiatică, două americane, celelalte euroasiatice), ce populează pădurile de foioase din emisfera nordică. Inițial, Linné a alocat plantele aferente genului Polyandria, pentru a le transfera ulterior genului Anemone. Philip Miller (1691-1771), botanist scoțian, a fost cel care creat genul Hepatica (de la forma specifică a frunzelor, dar și de la culoarea verde-violetă de pe dosul lor, amintind de caracterele ficatului). Conform clasificărilor actuale, bazate pe criterii filogenetice, speciile acestui gen ar trebui să formeze o secțiune a genului Anemone.
În țara noastră sunt prezente ambele specii europene, H. nobilis și H. transylvanica, fiind semnalată și existența unui hibrid al celor două.
Hepatica nobilis Schreb. (crucea-voinicului, popâlnic, popâlnic-iepuresc, trei-răi) amintește prin epitetul “nobilis” de presupusele proprietăți farmacologice ale plantei legate de forma și culoarea frunzelor; conform unui principiu antic (al “afinității formale”) plantele utile sănătății sunt “însemnate”. Deși, în realitate, conține mai multe substanțe toxice, unele producând iritații ale pielii, în medicina populară este utilizată ca antispasmodic, antinevralgic, diuretic, sedativ.
Este cunoscută și sub alte denumiri științifice, precum: Anemone acuta (Pursh) Vail. ex Britton, A. acutiloba (DC.) G.Lawson, A. angulosa auct., non Lam., A. hepatica L., A. praecox Salisb., A. triloba Stokes, H. acuta (Pursh) Britton, H. acutiloba DC., H. alba Mill., H. anemonoides Vest, H. asiatica Nakai, H. hepatica (L.) H.Karst., H. insularis Nakai, H. nobilis Mill., H. plena Mill., H. triloba Chaix.
Hepatica transsilvanica este o plantă erbacee, perenă, spontană, cu rizom
lung în pământ oblic sau orizontal, formând în fiecare an frunze şi flori,frunzele sunt peţiolate, păroase, florile sunt albastre cu diametrul de 2,5-4 cm,fructele sunt nucule pubescente.
Hepatica transsilvanica înflorește în luna aprilie-mai,proprietăţile plantei au fost puţin studiate, planta poate fi toxică datorită compuşilor săi.
