Plante medicinale
Cătușnica
Postat de: Dr.Farm. Anca Daniela Raiciu
09-08-2022
Blog-ul nostru
O colecție de articole
(Ordonate alfabetic dupa titlul articolului)
Arta vindecării la poporul român are o vechime milenară, putând fi considerată un dar strămoşesc.Fondul său inalienabil, comun tuturor regiunilor locuite de români, permite identificarea unui tezaur originar,arhaic al acestui meşteşug care, după anumite indicii istorice, arheologice, antropologice, geoclimatice, poate fi atribuit sacerdoţilor geto-daci.
Condiţiile climaterice ale Daciei, corelate cu bogăţia celor geografice (şes,deal şi munte, ape curgătoare şi tezaure minerale) au favorizat existenţa în acest spaţiu a unei incredibile diversităţi de specii vegetale, multe fiind endemice,adică locale.
Cătuşnica (Nepeta cataria L., familia Lamiaceae)cu denumirea popularã iarba mâței este o plantă înaltă de aproape un metru, cu frunze mici, ovale, în forma de inimă, frumos mirositoare.
Planta se recoltează în timpul înfloritului, care are loc toată vara.
În tradiția populară în ținutul Năsăudului ceaiul din tulpini florifere se folosea pentru ameliorarea tusei și a astmului.
În munții Apuseni se afumau cu Nepeta cataria cei ce aveau amețeli, iar pentru dureri de cap, o fierbeau și se spălau cu decoctul.
În medicina populară, s-a folosit mult timp partea aeriană a plantei pentru ameliorarea anumitor afecţiuni genitale.
De asemenea este o plantă sacră a druizilor iar frunzele și vârfurile înflorite sunt adăugate la salate și pentru a da aromã preparatelor din carne.
Cătuşnica este şi un foarte bun calmant și are efect asupra balonării gastrointestinale.
Nepeta cataria se poate folosi pentru ameliorarea unor afecțiuni nervoase, respiratorii, digestive.
Frunzele de cătuşnică, mestecate, au efect calmant asupra durerilor de dinţi.
Cătuşnica sau iarba-mâţei are asupra multor pisici efectul unui soi de drog provocându-le comportamente ciudate: pisicile se rostogolesc pe jos, se zvârcolesc, îşi freacă botul de tot felul de obiecte, uneori salivează.
Cătuşnica (Nepeta cataria), o plantă înrudită cu menta, conţine o substanţă numită nepetalactonă. Când o felină inhalează nepetalactona, aceasta ajunge la receptorii din mucoasa nazală a animalului, legându-se chimic de molecule din structura acestora, ceea ce declanşează un semnal ce activează neuronii senzitivi din creier.
Este stimulată astfel activitatea bulbului olfactiv din creier, a amigdalei – zonă cerebrală care controlează reacţiile emoţionale – şi a hipotalamusului, implicat în reglarea funcţiilor hormonale.
Cătuşnica nu e singura plantă care determină reacţii intense din partea pisicilor și Valeriana officinalis, conţine actinidină, care acţionează ca stimulent asupra pisicilor.
Nu toate pisicile reacţionează la fel la cătuşnică, răspunsul la această plantă este determinat ereditar şi 70-80% dintre pisici reacţionează la prezenţa acestei plante.
Asupra oamenilor, cătuşnica nu are acelaşi efect, deoarece aparatul olfactiv uman şi creierul omului sunt diferite de cele ale felinelor.
Cătuşnica (Nepeta cataria L., familia Lamiaceae)cu denumirea popularã iarba mâței este o plantă înaltă de aproape un metru, cu frunze mici, ovale, în forma de inimă, frumos mirositoare.
Planta se recoltează în timpul înfloritului, care are loc toată vara.
În tradiția populară în ținutul Năsăudului ceaiul din tulpini florifere se folosea pentru ameliorarea tusei și a astmului.
În munții Apuseni se afumau cu Nepeta cataria cei ce aveau amețeli, iar pentru dureri de cap, o fierbeau și se spălau cu decoctul.
În medicina populară, s-a folosit mult timp partea aeriană a plantei pentru ameliorarea anumitor afecţiuni genitale.
De asemenea este o plantă sacră a druizilor iar frunzele și vârfurile înflorite sunt adăugate la salate și pentru a da aromã preparatelor din carne.
Cătuşnica este şi un foarte bun calmant și are efect asupra balonării gastrointestinale.
Nepeta cataria se poate folosi pentru ameliorarea unor afecțiuni nervoase, respiratorii, digestive.
Frunzele de cătuşnică, mestecate, au efect calmant asupra durerilor de dinţi.
Cătuşnica sau iarba-mâţei are asupra multor pisici efectul unui soi de drog provocându-le comportamente ciudate: pisicile se rostogolesc pe jos, se zvârcolesc, îşi freacă botul de tot felul de obiecte, uneori salivează.
Cătuşnica (Nepeta cataria), o plantă înrudită cu menta, conţine o substanţă numită nepetalactonă. Când o felină inhalează nepetalactona, aceasta ajunge la receptorii din mucoasa nazală a animalului, legându-se chimic de molecule din structura acestora, ceea ce declanşează un semnal ce activează neuronii senzitivi din creier.
Este stimulată astfel activitatea bulbului olfactiv din creier, a amigdalei – zonă cerebrală care controlează reacţiile emoţionale – şi a hipotalamusului, implicat în reglarea funcţiilor hormonale.
Cătuşnica nu e singura plantă care determină reacţii intense din partea pisicilor și Valeriana officinalis, conţine actinidină, care acţionează ca stimulent asupra pisicilor.
Nu toate pisicile reacţionează la fel la cătuşnică, răspunsul la această plantă este determinat ereditar şi 70-80% dintre pisici reacţionează la prezenţa acestei plante.
Asupra oamenilor, cătuşnica nu are acelaşi efect, deoarece aparatul olfactiv uman şi creierul omului sunt diferite de cele ale felinelor.
